Trei federații sindicale din Învățământ se pronunță împotriva strategiei naționale de educație parentală

18

Trei federații sindicale din Învățământ se pronunță împotriva strategiei naționale de educație parentală

FNAP-IP, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” precizează, într-un comunicat, că nu susțin „Strategia Națională de Educație Parentală”, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației Naționale și ulterior retrasă. Menționând că deși sunt partenere ale ministerului, cele trei federații nu au fost consultate de MEN, FNAP-IP, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” subliniază că faptul că Academia Română și Biserica Ortodoxă se opun acestei strategii, întărește hotărârea luată de cele trei federații, de a nu susține strategia Ministerului Educației.

Publicăm mai jos comunicatul integral:

FNAP-IP, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, au luat cunoștință de„Strategia Națională de Educație Parentală”, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației Naționale, fără consultarea noastră
prealabilă, fapt ce ne face să ne întrebăm dacă într-adevăr este vorba de o strategie care să vină în sprijinul părinților. Ca federații din domeniul educațional, am fost parteneri de dialog ai Ministerului Educației Naționale, în tot ceea ce înseamnă legislație și strategie în
învățământ, cu atât mai mult suntem nedumeriți ca am fost ignorați în totalitate.

În acest comunicat nu vom dezbate sau combate punctual conținutul acestei strategii, acest lucru a fost făcut de cadre didactice, părinți, presă și de aproape 500 de organizații neguvernamentale, care și-au exprimat nemulțumirea, în special la modul în care se încearcă să se impună niște concepții care nu sunt conforme cu dorințele societății.

Fără discuție, suntem pentru o strategie națională de educație parentală, o strategie care să fie inițiată de către Parlamentul României și continuată de către MEN cu sprijinul inspectoratelor școlare, astfel încât să avem un punct de vedere unitar care să reflecte dorințele părinților și specialiștilor în educație. Faptul că Patriarhia Română susține că documentul supus dezbaterii publice nu corespunde în totalitate cu ce s-a discutat la nivelul grupului de lucru constituit de Ministerul Educației, ridică un mare semn de întrebare.

Faptul că inclusiv Academia Română se opune acestei strategii, întărește hotărârea luată de cele trei federații, de a nu susține strategia Ministerului Educației.

Proiectul are și puncte de vedere pertinente. Suntem conștienți că la nivelul societății avem nevoie de toleranță, responsabilitate și asimilarea conceptelor europene, dar nu prin impunere, ci prin dialog și informare. Strategia propusă lamentează, în mod explicit, mentalitatea conservatoare a părinților României privind creșterea și dezvoltarea copiilor.

Pentru noi, conceptul de familie este definit în Constituția României, nimic mai mult sau mai puțin.! Dreptul la viața intimă, este un drept garantat de legislația în vigoare, în consecință, valorile transmise copiilor/elevilor noștri trebuie să țină cont de propriile convingeri morale și religioase.

Art. 29 alin 6 din Constituția României recunoaște părinților dreptul fundamental de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine, iar libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase,nu pot fi îngrădite sub nici o formă.
Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale (art. 29 alin. 1 din Constituție).
Art. 14 alineatul 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor potrivit propriilor convingeri religioase, filosofice și pedagogice,

ar art. 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului prevede dreptul părinților de a asigura această educație conform convingerilor lor religioase și filosofice.

De aici rezultă obligația de neutralitate a Statului față de diferitele opțiuni, opinii și convingeri privitoare la valorile centrale ale educației și familiei;

Statul și funcționarii săi nu au nici un temei prin care să se pună în poziția de a stabili ce e bine și ce e rău, ce e greșit și ce e just în materie de opțiuni tradiționaliste sau progresiste. Statul are obligația de a se abține de la a impune sau favoriza propriul său model ideologic.

Vrem să fim bine înțeleși: Necesitatea unui proiect național pentru îmbunătățirea educației copiilor noștri este de necontestat.

Din nefericire proiectul conține o întreagă pleiada de articole care ar fi necesitat o atentă analiză înainte de a fi pus în dezbatere publică.
În consecință, se impune modificarea Strategiei, cu consultarea tuturor factorilor interesați.”

Sursa: Active News